Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului, în acest sens aplicându-se toate regulile de drept ca atunci când legătura este naturală.
Adopția poate fi:
Despre procesul de adopție și pașii care se vor face spre crearea legăturii de filiație vă putem îndruma noi, în calitate de avocați specializați ăn acest domeniu.
A. În cazul adopției unui copil aflat în sistemul de protecție se parcurg următoarele etape:
Primul pas este obținerea atestatului, ca și primă condiție de eligibilitate, de către adoptator și familia adoptatoare.
Se vor depune o serie de documente în fața instituției autorizate, iar după obținerea atestatului, persoana/familia va fi inscrisă in Registrul National pentru Adoptii (R.N.A).
II. Potrivirea iniţială
– Este realizată de către DGASPC-ul de la domiciliul adoptatorilor şi presupune identificarea şi selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului.
– Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.
– Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:
– Se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate:
III.Potrivirea practica cu copilul
– În cadrul etapei de potrivire practică, se realizeaza intalniri intre copil si persoana/familia atestata.
– Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
– Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
– Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia.
– La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire si, constatand ca s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
IV. Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată
Este o masura care se dispune de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului si consta in incredintarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioada de minim 3 luni.
– In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei se monitorizeaza evolutia copilului si relatiile dintre acesta si adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului ale reprezentantilor DGASPC . Daca in aceasta perioada se constata neadaptarea copilului se poate propune instantei judecatoresti prelungirea incredintarii sau revocarea acesteia.
– La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, cand se constata ca, copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmeaza a fi comunicat instanţei judecatoresti care solutioneaza cererea de încuviinţare a adopţiei.
Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in cazul in care copilul adoptabil urmeaza a fi adoptat de catre tutorele său, ori de catre persoana/familia la care se afla in plasament de cel putin 6 luni.
V. Încuviințarea adopției
– Etapa aceasta se deruleaza tot in fata instantei judecatoresti dupa trecerea termenului stabilit pentru perioada de incredintare in vederea adoptiei.
– La momentul încuviinţării, adoptatorii isi exprima in fata instantei judecatoresti consimtamantul la adoptia copilului.
– Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.
VI. Monitorizarea și activitățile post adopție
– Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.
Activităţile postadopţie pot consta în:
Nu este necesară realizarea monitorizării postadopţie în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude.
B. În cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv
– Soțul care dorește să adopte copilul celuilalt soț sesizează în mod direct instanţa judecătorească cu acțiune privind încuviințarea adopției.
– Partile la acest proces sunt adoptatorul in contradictoriu cu parintii firesti ai adoptatului. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.
– Pentru încuviințarea adopției este necesar ca ambii părinți biologici să consimtă în fața instanței judecătorești la adopția copilului.
Pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv nu este necesară obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, a statutului de copil adoptabil, încredințarea în vederea adopției și nici monitorizarea post adopție.
C. În cazul adopției unei persoane majore
– Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.
– Persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității sale. Dovada de “creștere în timpul minorității” se realizează în fața instanței de judecată, cu orice mijloace de probă (înscrisuri, martori, etc)
– Părțile la proces sunt adoptatorul și adoptatul care își exprimă consimțămintele la adopție în fața instanței de judecată.
– Nu este necesar consimțământul părinților firești ai adoptatului.
– Sesizarea instanței judecătorești pentru încuviințarea adopției majorului se realizează direct de către persoana/familia adoptatoare, fără ca legea să prevadă efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.
Tot procesul de adopție este unul de durată, în care legăturile familiei adoptatoare cu autoritățile statului sunt strînse și colaborarea cu acestea este una constantă, astfel că pentru a facilita toate aceste demersuri, apelează la serviciile noastre avocațiale cu avocații specializați.